„Square”. Locul de întîlnire cu lumea lui Mari Bucur

6
4.024 citiri

E important să ştiţi cine este Mari Bucur, pentru a înţelege de ce merită să-i vedeţi expoziţia de pictură şi colaj „Square”, deschisă zilele trecute la Galeria „Nouă” din Bacău. În pătratul acesta al întîlnirii cu publicul, micuţa galerie de la parterul sediului UAP Bacău, Mari aduce nu doar lucrări din serii atent construite precum „Suluri” şi „Cutii”, rezultatul unor cercetări personale, ci întreaga energie a unei familii de artişti.

Expoziţia nu este doar despre Mari Bucur, deşi ea este autoarea, ci şi despre criticul de artă Iulian Bucur, soţul său, şi despre cei doi copii ai lor, Mara şi David, elevi în clasele a II-a şi, respectiv, a VI-a, celebri deja pe pagina de Facebook a tatălui lor pentru vorbele lor de duh, de o fermecătoare inocenţă şi, în acelaşi timp, profunzime. „Pămîntul e mai mare decît cerul. Pămîntul îl tai felii şi le pui una lîngă alta, cerul nu”, spunea Mara într-una din celebrele ei conversaţii cu părinţii săi.

Familia Bucur are o capacitate tot mai rar întîlnită de a depista frumosul în fiecare întîmplare aparent nesemnificativă a vieţii, în întîlniri de neînchipuit pentru alţii cum ar fi aceea cu un muşuroi de furnici care-ţi acoperă mîinile pe negîndite.

Dintr-un astfel de mediu a izvorît şi expoziţia „Square”, în care gîndul artistei este legat de fiecare gînd al oamenilor săi dragi, de emoţii trăite împreună, de momente de viaţă. Expoziţia are ritm, tonicitate. Prin intermediul culorilor Mari transmite stări pozitive privitorului. Deşi este foarte meticulos lucrată (veţi înţelege, privind-o, în ce sens) îţi transmite un sentiment de bucurie şi de libertate.

„Square” este însă în primul rînd rezultatul a patru ani de cercetări artistice, cîţi au trecut de la precedenta expoziţie personală a lui Mari Bucur, ani în care tăcerea, absenţa din spaţiul expoziţional (a participat în acest timp cu lucrări doar în proiecte de grup) au fost resimţite ca necesare pentru acumulări calitative.

Introducerea în „lectura” lucrărilor expuse la Galeria „Nouă” a făcut-o, la vernisaj, chiar criticul de artă Iulian Bucur, care a vorbit despre expoziţia soţiei sale lăsînd privitorului libertatea de a decide dacă îi place sau nu ceea ce vede. Criticul de artă băcăuan a subliniat doar asemănarea, în tehnicile folosite, cu artişti francezi, un exemplu oferit fiind cel al lui Henri Matisse, autor el însuşi de „pictură cu foarfeca”. Depăşind afirmaţiile referitoare la seriile „Cutii” şi „Suluri”, Iulian Bucur a arătat că în cea de-a treia serie a expoziţiei lui Mari Bucur, ieşită de sub rigoarea formei clar structurate, se vede o mai puternică amprentă a universului în care ea trăieşte şi lucrează.

„Mari este atentă la ce lucrează copiii, la ce lucraţi dumneavoastră, e ca un fel de mers cu multă atenţie, primind semnale din cît mai multe direcţii cu putinţă, din lumea copiilor, lumea adulţilor, lumea pictorilor consacraţi. Din toate aceste locuri şi lucruri Mari Bucur îşi ia informaţiile. Vopseşte aceste poveşti pentru dumneavoastră. Aceste lucrări sînt făcute spre bucuria voastră. Simţiţi această întîlnire, această expoziţie şi bucuraţi-vă de ea”, a spus în încheierea cuvîntului său criticul de artă Iulian Bucur.

„Dacă lucrezi mult, mult, este imposibil să nu treci prin perioade în care ai nevoie doar să acumulezi gînduri, idei. Minte cine spune că nu e adevărat. Dar e foarte greu cînd nu poţi lucra. Atunci e groaznic. Ai un serviciu şi îţi vin idei şi vrei să lucrezi şi nu ai timp. De asta am ales varianta asta cu florile din „Cutii”. Am ajuns să le fac şi în autobuz, de disperare, să folosesc timpul pe care îl am, timpul acesta despre care avem cred cu toţii senzaţia că se comprimă.

Colajul ne prinde pe toţi cel mai bine, pentru că sînt fragmente din viaţa ta, bilete de tren, bilete de avion. Le strîngi într-o cutie şi la un moment simţi nevoia să faci ceva cu ele. Sînt zilele tale din calendar, şi îţi sînt aşa de dragi că trebuie să le îndosariezi cumva, şi cred că asta e felul artistului de a îndosaria amintirile. Uite, hîrtia asta, de exemplu (arată spre centrul unuia dintre tablouri, n. red.), o am de la Plus, era învelit un măr în ea. Mă duc des acolo şi am zis că trebuie să fie prezent prin ceva.

Sînt şi multe gînduri, le aduni, unele sînt şi contradictorii după cum se vede, dar încerc să nu fie negative, că-i păcat. Avem o viaţă aşa scurtă! Să mai avem şi gînduri negative? Copiii m-au adus la culorile astea, de cînd îi am pe ei am mers către astfel de culori (roz, mov, roşu, verde, albastru, portocaliu s.a.m.d. n.red)”, mărturiseşte Mari Bucur, şi în timp ce vorbeşte tremură încă din tot corpul, din ce în ce mai puţin perceptibil, sub emoţia vernisajului.

„E foarte greu acest moment”, spune cînd observă că i-am sesizat starea de emoţie. În mîini ţine un buchet mic de flori în culorile expoziţiei sale. La fel de vie îi este şi ţinuta, parcă ar fi coborît dintr-un tablou. David, fiul său, filmează reacţile privitorilor, dialogurile provocate de lucrările expuse, Iulian Bucur răspunde la întrebări referitoare la tablourile soţiei sale, cu aceeaşi bucurie de a conduce privitorul spre înţelegerea mesajului artistic pe care o arată şi ca muzeograf al Secţiei de Etnografie din Bacău.

„Este dificil să lucrezi, ca artist, cu un critic de artă în casă?”, o mai provoc zîmbind, spre finalul conversaţiei pe Mari, făcînd referire la soţul său.

„Păi îi cer părerea numai cînd vreau eu, răspunde ea rîzînd. Cîteodată e dificil. Şi Mara e criticul meu. Spune: «A, iar mi-ai copiat lucrările. (rîde din nou, şi cu ochii n.red.) Nu se poate să nu mă laşi să fac şi eu ceva»”. În multe lucrări s-a băgat. Uneori o las, pentru că e foarte veselă, şi, printr-un detaliu îmi binedispune lucrările. Uite, inima asta de aici (arată spre un detaliu aflat într-unul dintre cele mai apreciate tablouri din expoziţie, n.red.) e făcută de Mara. Era o inimă de geam, un fel de vitraliu fals”.

Expoziţia a transmis o stare de bine, şi chiar dacă în acest context poate părea un comentariu vulgar, mulţi dintre participanţii la vernisaj au dorit să ştie dacă tablorile sînt de vînzare. Sînt.

„Square” a deschis oficial stagiunea 2012 – 2013 a galeriilor UAP Bacău. Ea poate fi vizitată încă la Galeria „Nouă” de la parterul sediului (central) al UAP Bacău, peste drum de magazinul „Luceafărul”.

„E o expoziţie deosebită, frumoasă, a unei frumoase artiste, Mari Bucur, artistă cu un bogat palmares, de premii, nominalizări, şi laude. Sîntem fericiţi că începem stagiunea ezpoziţională cu o expoziţie deosebită”, a declarat şi Dionis Puşcuţă, preşedinte al Filialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici din România.