“Jucăriile copilăriei de altădată” – o expoziţie de emoţii, sentimente şi amintiri

“Un copil fără o jucărie este ca un magician fără pălărie”

jucaNe-am adunat acolo oameni mari, adulţi din diferite generaţii, şi ne-am salutat cu un zâmbet lăţit pe toată faţa ori cu un surâs complice. Eram înconjuraţi de copii ai anului 2016 dar numai noi ştiam ce forţă au cu adevărat jucăriile, erau secretul nostru, limbajul nostru comun, emoţia care transportă în timp. Priveam avizi jucăriile, jucării vechi, jucării cu mici defecte obţinute în bătălia câştigată cu timpul, jucării minunate în imperfecţiunile lor, jucării cu poveşti, jucăriile noastre.

“Uite, am avut şi eu păpuşă din asta”, “din asta nu mi-au luat ai mei dar îmi doream, o admiram la alţi copii”. “uite, maşină din asta am avut şi eu, cu şofer chinez. I se aprindeau farurile şi în seara când am primit-o i-am ţinut o oră pe ai mei în sufragerie, cu lumina stinsă şi cu farurile de la maşină aprise”. “uite, mieluşel din ăsta am avut şi eu”,”şi maşină din asta, roşie”, “uite «Dacii şi romanii».şi Marocco”. “soneria de la bicicleta asta se auzea în tot cartierul”, “dar cow-boii şi indienii unde sunt?”, “maşinile astea mari cred că aveau doar copiii din familii cu bani…”, “da’de unde, doar copiii care aveau părinţi la Partid. Le luau direct de la Depozitul de Librării, se dădeau pe sub mână, precum cărţile bune”.

În sala cu expoziţia “Jucăriile copilărie de altădată”, deschisă astăzi la Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, cei mai fericiţi vizitatori erau adulţii. Înconjurau iar şi iar vitrinele cu jucării, transfiguraţi de bucurie, în căutarea jucăriilor cunoscute şi fiecare reîntâlnire avea încărcătura emoţională a unei regăsiri peste ani, într-o emoţie neschimbată, ca un tărâm comun, suspendat în suflet, în care şi jucăria şi copilul adult au rămas nedespărţiţi de timp. Continue reading

Gudurarea culturii pe lângă politic: epic fail

gudura

Din câte știu, politicienii nu sunt o rasă superioară celorlalte categorii de cetățeni, i-aș considera astfel mai degrabă pe cei din categoria ”creatorilor”, oamenii de știință, artiștii, intelectualii. Prin urmare mi-e greu să înțeleg atitudinea celor din urmă de câte ori asist în spațiul public la gudurarea culturii pe lângă politic. Mi-e aproape greu să și privesc, pentru că am instantaneu viziunea unor cățelandri sau a unor mâțe frecându-se de picioarele stâpânilor pentru vreun os sau pentru vreun blid de mâncare. Pentru că asta e tot ce obții prin gudurare: resturi.

E vremea gudurărilor însă pentru că suntem în precampanie, perioada aceea în care politicul se îndrăgostește subit, bolnăvicios și trecător de mase. E aproape recomandabil să stai acasă în perioada asta, să nu participi la acțiuni publice pentru că inevitabil trăiești momente în care ”creatorii” se pun singuri în situații stânjenitoare față de politic.

De mai bine de zece ani de când tot iau parte ca jurnalist la diferite evenimente publice asist periodic la astfel de scene, n-am remarcat însă – ca o consecință a gudurării culturii pe lângă politic – o îmbunătățire a situației instituțiilor de cultură din municipiul Bacău. S-au schimbat, da, unii directori, dar problemele rămân aceleași.

Biblioteca Județeană, de exemplu, tot în Parcul Cancicov se află, în ”chirie” la Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Ion Borcea” – blocat astfel de a-și finaliza planul care a dus la construirea clădirii în formatul cunoscut, Galeriile”Alfa” tot nu au fost modernizate, hotelul de deasupra teatrului tot părăsit și fantomatic e, și în general totul e la fel, cultura e desconsiderată și, implicit, subfinanțată. Iar transformarea fostei biblioteci din centru într-o anexă a Primăriei cred că exemplifică cel mai bine, în mod simbolic, relația cultură – politică în municipiul Bacău.

Gudurarea aduce poate foloase temporare posesorului de coadă  – dar cu ce preț? Continue reading

”Rezonanța culorii”, o expoziție închinată naturii și vieții

* pictorița Carmen Poenaru a deschis un laborator de alchimie la Galeriile ”Alfa” din Bacău

carmen

Fiecare nouă expoziție a lui Carmen Poenaru este o nouă invitație la joc, la călătorie, e o emoție diferită, un puzzle format nu doar din piese ale imaginației artistei ci și ale imaginației privitorului.

Imaginația și forța sa creativă ne-au oferit însă în ultimii ani nu doar expoziții de pictură, ci aproape un sens al trăirii, în ritmul, mereu altul, mereu plin de energie, al artistei Carmen Poenaru care creează când pictură pe batic, când bijuterii unicat, când colecții de piese vestimentare, când călătorii în real și imaginar prin intermediul pânzelor sale.

Carmen Poenaru a devenit în timp nu doar un nume recunoscut în arta plastică, ci o energie a locului, un anumit tip de mentalitate, un fel de a trăi – liber, un fel de a simți, un fel de a trece prin viață lâsând urme frumoase în lume, ludic, intuitiv, imaginativ.

Am fost alături de ea, prin intermediul propunerilor sale artistice, în Bulgaria – la Balcic, în India, Grecia, în Italia, iar acum ne invită la o întoarcere la natură și la sentimente, la o călătorie dinspre interior spre exterior.

Vineri, de Buna Vestire, cu doar câteva zile înainte de aniversarea sa – 30 martie –Carmen Poenaru a deschis la Galeriile ”Alfa” ale Complexului Muzeal ”Iulian Antonescu”, din Bacău, expoziția de pictură ”Rezonanța culorii”, o nouă ”dovadă de măestrie artistică”, al unui artist complex, intuitiv, după cum a punctat la vernisaj prof.dr.Mihai Păstrăguș. Continue reading

170 de ani de teatru in Bacău. O poveste de dragoste de aproape două secole

1504975_1596428727242377_5346188569731619252_n

Pe 20 ianuarie 2016 se împlinesc 170 de ani de la prima reprezentație teatrală care a avut loc în Bacău. Abia douăzeci de ani mai târziu se înființa primul gimnaziu din oraș. Informațiile sunt notate în articolul ”Mișcarea teatrală”, publicat în numărul din luna august 1984 al Revistei ”Ateneu”, de către Carol Isac, secretar literar al Teatrului Municipal ”Bacovia”, la acea vreme.

În 1849, trei ani mai târziu, notează Carol Isac în articolul său ”un grup de 41 de cetățeni de vază ai orașului, în frunte cu clucerul Alecu Vilner, semnau o petiție prin care cereau reînființarea unui teatru permanent după modelul celui care a avut o scurtă existență în anul 1846. Răspunsul negativ al <Departamentului Treburilor Dinlăuntru> nu au spulberat entuziasmul celor care vedeau în teatru un mijloc de ridicare culturală a orașului devenit un important centru comercial al Moldovei”. Continue reading

Festivalul Internaţional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”. Ediția a XXII-a. Bacău. 8 – 16 aprilie 2016

* Mare Premiu, în valoare de 7.000 de euro.
* Data LIMITĂ de trimitere a propunerilor este 1 martie 2016 (data poştei)

COVER1Valentin Silvestru3

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL RECITALURILOR DRAMATICE „VALENTIN SILVESTRU”

ediţia a XXII-a
8 – 16 aprilie 2016

Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău organizează în perioada 8 – 16 aprilie 2016 cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”.

Continuator în haine noi al proiectului iniţiat la începutul deceniului al optulea al veacului trecut de criticul de teatru Valentin Silvestru, drept care, în semn de omagiu, manifestarea va purta de acum numele său, proiect continuat sporadic în anii 1990 şi apoi, timp de zece ediţii, după 2004, sub titulatura Festivalul Internaţional al Recitalurilor Dramatice «Gala STAR», Festivalul Internaţional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru” se adresează artiştilor cu posibilităţi de expresie deosebite, exercitate de un singur actor în aceeaşi unitate de timp şi spaţiu, în formule de tipul: Monodramă, Teatru-dans/pantomimă, Impro/stand-up, Animaţie, Visual & digital art. Continue reading

Time lapse

Călătoresc din nou în timp cu Revista de cultură „Ateneu”… ’70, ’80, ’90… Consacrații zilei de azi, împovărații azi de experiență, reputație, reușite, nereușite, ani, sunt încă la debut. Tineri regizori, tineri scriitori, tineri actori, tineri critici, tineri… care nu știu încă tot… Mă aflu, răsfoind, undeva, cândva, între atunci și acum, suntem blocați într-o buclă de timp în care ei se uită la mine cum mă uit la ei… Doar eu știu ce vor deveni ei. Ei încă nu. Toți devin, ușor, altceva, pe măsură ce eu dau paginile… revistei. Toți Continue reading

THEATERSTOCK INTERNATIONAL ARTS FESTIVAL. BACAU. 1 – 16 august 2015

1554464_1641422536076329_5113751820068628906_nÎn perioada 1 – 16 august 2015 are loc în Bacău prima ediţie a Festivalului Internaţional de Artele Spectacolului „Theaterstock” ( Theaterstock – International Arts Festival Bacău 2015), organizat de Teatrul Municipal “Bacovia”, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Bacău, cu sprijinul investitorilor locali şi naţionali.

Theaterstock Bacău este unul dintre cele mai importante festivaluri de artele spectacolului din România şi cel mai mare eveniment cultural al Moldovei, dedicat comunităţii locale şi naţionale, şi, în mod special, tuturor iubitorilor de teatru, muzică, literatură şi urban-art.

Timp de 16 zile, publicul evenimentului va putea urmări 1600 artişti în 138 de spectacole din 15 ţări: Franţa, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada, Cehia, Ungaria, Serbia, Israel, Portugalia, Belgia, Olanda, Rusia şi România. Continue reading

Gândurile unui biciclist începător când iese prima dată cu bicicleta la plimbare, singur, în oraş – Day 1

 

  1. Şaua e prea înaltă (coboară după doi metri şi o dă mai jos)
  2. Şaua e prea jos
  3. E periculos  pe străzile astea, să merg puţin pe jos, să cunosc întâi intersecţiile
  4. Ce pustie e strada, m-aş urca pe bicicletă
  5. Dar e un om în faţă, la 100 de metri, şi după aia e o intersecţie, şi mai trece şi câte o maşină
  6. Totuşi, dacă te gândeşti, tehnic, să te plimbi pe lângă bicicletă prin oraş e tot „plimbare cu bicicleta”, nu?
  7. Oare oamenii care trec şi văd că merg pe lângă bicicletă îşi imaginează că e stricată? Sau poate că o duc undeva, cuiva?
  8. Parcă mă apropii de parc, mă urc.
  9. Vine o maşină din spate. Oh, ce greu e să-ţi ţii echilibrul când trece o maşină pe lângă tine! Practic oricând poţi să pierzi controlul şi să te izbeşti de ea. Sau să intri în faţa ei! Uf, a trecut!
  10.  Înainte de parc e o intersecţie. Ascultă cu atenţie! Vine vreo maşină din stânga? Încetineşte! Parcă vine. Hai, treci repede, pe partea aialaltă a drumului e parcul! Phuai, era cât pe ce!
  11. Parcul! Freeedom! Yeah, baby!
  12.  De ce pare aşa uşor să pedalezi? Oare ar trebui să schimb vitezele? Dar oare nu se schimbă singure când prind viteză? Poate ar trebui totuşi să citesc manualul ăla!
  13.  Ce bine că parcul nu e aglomerat! Ce bine că are alei late!
  14.  Oare oamenii care se plimbă pe jos mă înjură, oare gândesc că n-ar trebui să mă plimb pe aici?
  15.  Ia să mai variez traseul, să o luăm pe aleea asta îngustă, nu e nimeni pe ea.
  16.  Hmm, asta mă face să mă gândesc la sfatul ălă cu liniile de tramvai….Sper să nu… Nu cumva!…
  17.  Deci ce spunea ăla pe net referitor la şinele de tramvai, că e bine să nu mergi cu bicicleta printre ele, că s-ar putea să intre roata în cant şi să cazi, e valabil şi pentru aleile pavate cu plăci cu şanţuri de iarbă între ele!
  18.  Deci de asta e bine să porţi cască! Am avut noroc de gardul ăsta viu, şi că pământul de lângă alei e moale! N-am simţit nimic. Da, ştiu, gardul ăla viu a fost o aripă de înger care a amortizat căderea! Oare l-am rupt?
  19. Oare m-a văzut cineva? Oare a păţit ceva bicicleta? Oare m-am murdărit pe pantaloni?
  20. Ok, hai să ne oprim puţin pe o bancă, să ne adunăm.
  21.  Hai să o sunăm pe Oana să facem un pic mişto împreună de treaba asta. Ah, fi-ar, are telefonul închis!
  22.  Hai, sus! Nu mai intrăm pe alei înguste, în rest e ok!
  23.  Cât e de frumos parcul!  Soare, copaci, umbre de crengi pe alei. Şi ciori.
  24.  Cât de mic este parcul! Oare de câte ori am trecut prin faţa ăstora? Oare cum aş putea face traseul mai lung? Pe-acolo… Nu, nici să nu te gândeşti, pe acolo e noroi şi mai e şi îngust…
  25. Oh, those fuc…ing dogs!  Am citit că latră la orice se află în mişcare, deci să coborâm puţin.
  26. Frână. Oare se coboară pe stânga sau pe dreapta?
  27.  Ce bine că prin geaca asta nu pătrunde vântul! Ce bine că mi-am pus fularul ăsta la gât, cum am citit că trebuie să faci! Data viitoare să-mi iau ceva pe cap!
  28.  Deci tinerii încă se plimbă prin parc la începutul relaţiei. De unde ştiu eu că-s la începutul relaţiei? Uită-te şi tu! Îs aşa ţepeni că îi poate privi liniştit orice copil, fără AP.
  29.  Aş merge şi pe aleea principală dar e cam aglomerată! Ok, mă mai învârt în cerc.
  30. Oare cât am mers? Oare am 20 de minute? Oare cât ar fi bine să merg pe zi?
  31. Ah… trebuie să schimb şaua asta!… Is killling me…

Continue reading